VEGHEAZA-MI PASII


Ţine-mă în braţe, strânge-mă de mână,
Tot cea fost rău, în uitare să rămână.
Ţine-mă sub braţul Tău ocrotitor...
În iubirea Ta... iubit Mântuitor.

Veghează-mi paşii, ca să nu rătăcesc,
Luminează-mi mintea, să nu m-amăgesc.
De sunt gata să cad, ridică-mi povara,
Să vadă limpede ochii mei primăvara.

Păzește-mă ca lumina ochilor, de rău,
De vrăjmașii mei, de moarte, mereu,
Ocrotește-mă sub aripile Tale,
Să nu o iau de-a-dura la vale.

Cum nu-şi lasă mama copilul de mână,
Pe drum periculos... în ploaie... furtună...
Nu mă lăsa, Isuse, niciodată de mână,
Să n-ajung, să umblu hai-hui ca o nebună.

Sunt slabă, nici mintea nu mă ajută,
Mă lupt cu firea-mi cea neagră şi slută.
Ce luptă! Mândria nu se lasă, clocotește,
Cu sfaturile... mustrarea... se răfuiește.

Orgoliul merge mâna-n mână cu mândria,
Înfășurate cu firul ce-şi are nume trufia.
Vino Doamne, striveşte-le... să nu mai mişte,
Dă-mi pacea... în care... iubirea glăsuieşte.

Mă poartă pe braţe, să nu mă lovesc,
Dă-mi lumină, calea bine s-o deslușesc,
De ce-i rău... să știu... să mă feresc,
Tot ce e bine... să știu... să împlinesc.

Ajut-mă... să nu rătăcesc pe căi străine,
Să fac... tot ce-mi ceri... tot ce e bine.
S-adun nestemate pentru eternitate,
Să trăiesc, Doamne, în a Ta dreptate.
Amin!